61

Aștepta în fiecare zi legătura cu dînșii, nu era important cum și unde, conta manifestarea dorinței lui nestăpînite – energie monetară abundentă prin metode oculte/magice/ritualistice.
            Era încrezut că ei îl contactau pe dînsul prin vis, astral și prin circumstanțele haotice ale zilei. Știa asta dincolo de dubii, nu putea justifica o așa încredere naivă – doar era încrezut că dorințele lui sunt pe cale de a se manifesta în viața lui banalo-visătoare.
            Nu avea nimica, aproape nimica, doar 61 de bani, era suficient pentru proiectarea îmbelșugată a forțelor mammonice.
            O parte din el era necăjită, deoarece știa că va atinge toate acestea însă nimica din ele nu îl vor satisface. Doar dorea să se exprime la maximum, chiar și dacă asta va duce la autodistrugere. Visul lui era cam sărăcăcios în experiențe, pe cînd valorile intelectuale și spirituale erau în plinătate. Înțelegea acuma mai clar cît de tare e dependent de materia energetico-monetară. Asta nu-l descuraja...invers, se bucura că se află într-o asemenea posibilitate potențială nestabilă.
            Totul a fost decis deja: a căpătat dorința lui materială cu anumit preț: plata îi era revelată la nivel inconștient, pe parcurs o va conștientiza la nivel conștient. Însă asta nu-l deranja deloc, era bucuros că există o așa formă de transformare mutuală – preț/contract spiritual.
            Dorea să-i vadă pe acei care îl ghidau, ajutau în lumiile de dincolo, în sferele transcendente, la descoperirea expresiilor lui mai înalte. Dorea să le mulțumească pentru chinuri, dureri, suferinți, experiențe, cunoașteri, posibilități...să-i cunoască la un nivel mai distorsiat energetic – la nivel fizic.
            Acuma cînd banii erau doar niște expresii banale, a înțeles că a dorit asta mai mult ca niciodată. Ce plăcut era starea asta cînd simțea legătura energetică cu banii, de parcă bancnotele erau conștiente/vii, simțea mirosul banilor ademenitori, vedea puterea lor creativo-malefică. Intuitiv le mulțumea pentru dovada acestei posibilități.
            Blestemul s-a transformat în grație binecuvîntătoare, negativitatea în extaz materialistic, era înecat în combinările materiei, era îmbătat de ispitele plăcerilor trupești. În asemenea stări niciodată nu a simțit exaltarea divină atît de aproape, atît de reală. Era înrobit în libertatea babiloniană.
            Adesea vorbea cu banii, acuma nu păreau doar bancnote din hîrtie chimică dar creaturi înțelepte, exprimate într-o asemenea formă energetică.
            Acuma pentru prima dată simțea că există cu adevărat, că era plin de necesități satisfăcute. Privea la astă viață ca la acele vise realizate, împlinite pe deplin. Credea că va exploda în astă exaltare magică. Totul părea simplu și evident. Adevărul era în el și în dorințele lui, în foamea și setea sa spirituală. Totul ce părea absurd acuma primea o formă clară.
            Nu plîngea cu lacrimi dar cu tristețe exaltată a inimii sale, era toate expresiile odată, toate sentimentele simultan. Niciodată nu s-a simțit atît de limitat, atît de extins în perceperile sale. Viața deja devenise vis, un vis halucinant, intoxicant. Asta era doar începutul, un sfîrșit cu multe fețe...o trezire reușită.