Oare Visele sunt niște plăsmuirii și atît? Niște imagini abstracte ce reflectă realitatea întortocheată? Poate și sunt...
Mi-am amintit un Vis, și am încercat de al descrie într-o mică poezie...un vis real...o realitate a visului...
Cu ochi flămînzi de frumusețe,
Îți ating cu palma rece,
Gîtul gol, alb și dulce...
În culoriile de Vis,
Chipul tău dispare,
Ca o flacără de foc
Ce se stinge în întuneric...
Și rămîn doar amintiri,
Ce-mi frămîntă cugetul.
Să fi fost numai un Vis?
M-aș trezi în orice clipă,
Regretînd că ești un gînd...
Dar te-am atins de multe ori,
Fără ca să mă trezesc.
Deci nu ești o plăsmuire,
Sau o fantomă a frumuseții
Dintr-un vis Inexistent...
Ești Reală! Lîngă mine!
Și mereu v-a fi așa...
No comments:
Post a Comment